Astăzi te-am făcut să zâmbești, omule drag.

Astăzi, am ieșit afară pentru a patra oară cu cățelul meu, Taz, la plimbare.

Cei ce mă aveți pe Facebook sau Instagram, cu siguranță știți de minunea asta a mea. L-am adoptat pe Taz acum două luni.

Nu am avut voie să îl scot afară până nu i-am făcut toate vaccinurile. După două luni și cu toate vaccinurile făcute am ieșit cu el de mai multe ori.

Unul dintre cele mai lungi drumuri cred că a fost cel de la poștă. Am fost împreună să ridicăm un colet.

 

IMG_20170603_120009În timp ce stăteam cu Taz pe gardul din fața poștei, așteptând să se mai elibereze, un copil îl zărește pe Taz:

– Ce cățel frumos! Mușcă?

Copilul avea cam 5 ani și nu vorbea deloc bine. Abia înțelegeam ce zicea. Nu pronunța tot cuvântul plus că nu deschidea gura bine la rostirea cuvintelor. M-am așezat pe vine lângă Taz și lângă acel băiat.

– Nu, nu mușcă, dar trebuie să ne mișcăm încet să nu se sperie, îi zic eu zâmbind.

Băiatul ridică privirea către mine. Avea ochii atât de strălucitori și un zâmbet larg în care se zăreau haios găurile de la cei 3 dinți lipsă din față.

Încearcă băiatul să pună mâna pe Taz însă acesta începe să mârâie.

Copilul deja se întristase însă, perseverând, mai încearcă odată. Ridic privirea de la cei doi și o văd pe geamul de la poștă pe mama lui, îngrijorată. Se uita pe geam căutându-și băitatul cu privirea în timp ce vorbea la telefon. Mă vede, îi zâmbesc și îmi zâmbește subtil înapoi.

– Hei, băiețelule, stai! Îți dau să îi dai un biscuite ca să vă împrieteniți.

– DAAAA! exclamă el fericit.

Ei bine, Taz nu l-a lăsat pe băiat să îl atingă decât foarte puțin pe o ureche, însă băiatul zâmbea încontinuu în timp ce pleacă cu mama sa.

Mă uit lung după băiat și eu și Taz.

Timp în care ne întoarce privirea un domn:

– Mai dulăule tu ești ăla rău de lătrai? Am crezut că tu ești.

Da da. Era un domn cam pe la vreo 50 de ani paznicul de la poștă. Cu o mustață albă, părul grizonat, purta uniforma de gardian sub care ascundea o burtă ca o mică movilă. Se apleacă și pune direct mâna pe Taz.

– Nu credeam că o să vă lase să puneți mâna pe el.. Zic eu uimită pentru că Taz, fiind pui, e cam fricos.

Cu colțurile mustății albe ridicate în sus, îmi zice:

– Păi miros a câine pe mână. E lup?

– Nu, nu, e pechinez.

– Aaa, am înțeles. E atât de frumos, scumpul de el.

Mă ridic de pe gardul din fața poștei și mă pregătesc să plec.

Abandonez operațiunea poștă pentru astăzi.

– O zi frumoasă să aveți! Ii zic paznicului cel cu movila.

El zâmbind și cu un sclipici în ochi:

– Mulțumesc la fel! Sa va trăiască minunăția.

Nici nu se uita la mine în timp ce îmi spunea astea, se uita ațintit doar la Taz.

De la poștă până acasă nu mergem decât vreo 7 minute pe jos. În drum spre casă, Taz are grijă să mai facă câțiva oameni să zâmbească.

O fată exclamă în urma noastră:

– Vai ce câine drăguț și așa pufos..

Taz, ca un golan se oprește se linge pe bot și merge mai departe până când… un alt bărbat ne oprește și îl admiră… Îl mângâie, îi zâmbește larg și mergem mai departe.

Un alt băiat striga la mine cu un entuziasm debordant:

– Ai un câine așa frumos!

Zâmbesc și eu și el.

Ajung în fața unui magazin așteptându-l pe Cristian să iasă.

Stand 5 minute Taz a făcut 10 oameni să zâmbească.

Toți 10 au venit spre el, l-au mângâiat și l-au alintat cu o voce de copil ce le venea direct din suflet.

O femeie foarte frumoasă, îmbrăcată ca o femeie de afaceri, la patru ace, cu o cămașă impecabilă, ruj perfect aplicat pe buze și părul drept, vine drept spre Taz. Dă nas în nas cu el timp în care el o linge pe față.

VID_20170613_143602-ANIMATION

Hm… Bun lipici mai ai la oameni, măi, Taz.

Mă uit la Taz, atât de fericit e și el!

Ce simpatici sunt oamenii când văd un animal mai mic. Devin și ei copii și se alintă. Pentru câteva clipe uită de probleme, se deconectează de la tot ce e în jurul lor și iau din pozitivitatea lui Taz.

Pentru câteva momente, oamenii devin vulnerabili, își lasă copii din ei să se manifeste și se bucură din plin.

Poate acesta e și motivul pentru care l-am luat pe Taz.

Mi-am dorit să văd mereu pe cineva pozitiv și vesel. Taz e cea mai bună alegere.

Vă las o poză cu Taz aici, poate și prin intermediul ecranului vă va face puțin să zâmbiți și pentru două secunde să lăsați copilul din voi să se manifeste.

18451741_1543443689012998_6375600675116967797_o

Fiți copii!

Fiți voi!

Cu drag,

Adelena și Taz

IMG_20170527_155637

Please follow and like us:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *