Iașul meu drag

Mă plimb singură prin frumosul nostru Copou, unde fiecare bătaie de vânt șoptește un gând de dor, un vers pierdut din Eminescu.

E liniște afară, e liniște în gânduri. Îmi aud fiecare bătaie a inimii și fiecare pas pe care îl fac pe aleile unde odată, marii boieri se plimbau.

În atmosferă se simte un aer boem și mă bucur de el singură, ca un copil ce se bucură de o ciocolată.

Niciodată nu am povestit despre Iași în articolele mele, deși e orașul în care m-am născut.

E orașul în care mi-am petrecut cei mai mulți ani din viață, ani în care, rând pe rând mi-am primit educația.

E orașul în care orice clădire are o istorie, orice drum are o poveste și orice om s-a plimbat de mână cu persoana iubită, măcar odată pe Copoul în care teii îți mângâie simțurile atunci când înfloresc. Copoul nostru, în care Teiul lui Eminescu își duce veacurile făcându-i geloși pe ceilalți puieți, cu vârsta și povestea lui măreață.

E răcoare așa că, amân drumul meu spre casă și mă îndrept spre centrul orașului. În drumul meu, amintirile îmi apar vii în fața ochilor și revăd prima zi de facultate la Universitatea Alexandru Ioan Cuza – una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România. E mare, înaltă și impunătoare. Pe ușile ei ies anual sute de absolvenți și, pe lângă ei și aerul rece cu miros de cărți vechi și mucegai.

Are mai multe corpuri. Eu le-am vizitat doar pe cele principale. Corpul A al universității stă străjuit de doi mari lei ce apără frumusețea picturilor din Sala Pașilor Pierduți. Aici e liniștea supremă atunci când studenții nu sunt în facultate. Iar de un turist îi călcă pragul, el va vorbi încet, de frică să nu trezească sau să deranjeze picturile.

Foto: Sala Pașilor pierduți

Aș putea să vă povestesc în sute și mii de articole despre boierescul meu oraș. Și totuși o să vă port cu pași mărunți prin Biblioteca Central Universitară ”Mihai Eminescu”, unde mi-am petrecut zilele studenției muncind la licență. Această bibliotecă este cea mai veche bibliotecă universitară și una dintre cele mai importante biblioteci din România.

Foto: Biblioteca Central Universitară ”Mihai Eminescu” – © Lazarescu R. Catalin 

De la Bibliotecă îți îndrum pașii spre Râpa Galbenă, cum îi zicem noi, sau Esplanada Elisabeta. Aici, seara e un loc cu iz romantic, cu felinare ce au o lumină caldă, galbenă și numeroase balconașe.

Foto: Esplanada Elisabeta – © Lazarescu R. Catalin

Ne relaxăm tălpile și ne încărcăm sufletul și bucurăm ochii cu frumusețea pieselor de teatru jucate la cel mai vechi Teatru Național din România. Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași te va uimi prin frumusețea și eleganța lui. A fost construit în 1840, sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, conducerea trupei românești fiind asigurată de Costache Caragiali.
O mare onoare să le calci pe urme în acest teatru.

Foto: Teatrul Național „Vasile Alecsandri” – © Lazarescu R. Catalin

Casa Dosoftei este o clădire tare dragă mie. Am fost mereu atrasă de construcția și dimensiunile ei. Casa Dosoftei găzduiește secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași, înființată în 1970 și care, la ora actuală, e în renovare.

Foto: Casa Dosoftei

Nu puteam să vă povestesc despre cel mai frumos oraș din România fără să vă reamintesc de emblema orașului – Palatul Culturii. Orice cuvânt despre această clădire este în plus. Vă spun doar că trebuie neapărat să o vedeți. Să intrați în ea și să vă lăsați pașii purtați de curiozitate, admirație, iubire și grijă. Luați cu voi un ghid, pentru că are o istorie care vă va fascina.

Foto: Palatul Culturii – © Lazarescu R. Catalin

Locuri de vizitat în mărețul Iași ar mai fi multe, ca Bucium sau cum ii spunem noi, ”la Releu”, locul în care poți vedea întregul oraș în toată splendoarea lui; Lacul Ciric, Grădina Botanică „Anastasie Fătu”, care este cea mai veche grădină botanică din România și multe altele.
O listă cu toate obiectivele turistice o găsești pe site- ul primărieri Iași sau pe https://www.laiasi.ro.

Foto: Lacul Ciric

 

Foto: Grădina Botanică „Anastasie Fătu”

Nicolaer Iorga spunea că:

„Sunt români care n-au fost niciodată la Iași, deși n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înțelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviință de spiritul trecutului nostru care trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde aiurea […]. În conștiința lui naționala ar fi o lipsa dacă el n-ar fi vazut orașul care a fost și-și zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei…”

“Iaşul este mai mult decât o ilustră capitală a Moldovei – printre zidurile sale sălășluiesc comori de artă şi de istorie naţională, pe care nicio altă urbe a României de azi nu le posedă cu atâta îmbelşugare”

Iar Lucian Blaga afirma că “Iaşul este o mare istorie a poporului român. Acolo, apoape orice loc este un loc istoric. Ce n-aş da să vin încă o dată în Iaşi, în această vatră de lumină românească”.

Eu spun că Iași e cel mai frumos oraș din România! Mă simt recunoscătoare că m-am născut aici, în orașul marelor personalități ale istoriei, în orașul în care orice piatră spune o poveste, orașul primei mari uniri, a primelor spectacole de teatru în limba română, a primului Muzeu de Istoriei Naturală, și a celei mai vechi biblioteci universitare.

Dacă ești un român adevărat ar trebui măcar odată să vii în ”dulcele târg al Ieșilor”.

Cu drag,
Adelena

Please follow and like us:

One thought on “Iașul meu drag

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *