Vis pe acorduri de pian

E dimineață!
Soarele îmi încălzește pleoapele și, chiar și cu ochii închiși îi văd culoarea jucăușă, ce îmi creează mici figurine.

Reușesc să mă ridic. Îmi acopăr trupul gol cu un halat fin din mătase ce-mi alunecă pe mâini, șolduri și coapse, mângâindu-mi firav genunchii.

Umerii mei, descoperiți, încă miros a el. Mi-i sărut ușor, simțind, pe buzele-mi uscate, gustul dulce, aromat al buzelor lui, de cafea proaspăt prăjită.

Salut soarele și îmbrățișându-mă, cobor scările din lemn ce duc spre paradisul meu alb, cu clape și corzi.

Continue reading “Vis pe acorduri de pian”

Please follow and like us: