Știi ce putere au cuvintele?

Cum câteva grupuri simple de litere, puse parcă la întâmplare, pot să te facă să te afunzi în cel mai întunecat hău al minții tale sau să te pună în calea celei mai luminoase scântei a sufletului tău? Știi tu cum pot ele să te facă să râzi, să te facă să plângi, să te facă să nu-ți mai încapi în piele de bucurie sau să urli din toți rărunchii ființei tale? Sau să îți aducă aminte de oameni dragi, să te încurajeze să treci peste furtuni, să te îndrume spre mistere ce doar ție îți sunt date să le afli? Ai simțit puterea lor când a trebuit să te oprești din plâns sau când te țineai cu mâna de burtă de râs?

Știi tu câtă suferință pot aduce niște cuvinte fără formă și câtă alinare aceeași structură intangibilă?

Știi cât de melodios sună unele și cât de odioase sunt altele? Știi cum cele mai frumoase dintre ele, încărcate cu ură, fac mai mult rău decât sentimentul în sine sau cum cele mai urâte, încărcate cu iubire, pot face minuni?
… Trebuie să știi.

Dar știi că au și ele slăbiciunea lor? Ca atunci când crezi. Sau nu crezi. Ca atunci când sunt doar vorbe goale, care nu rămân. Ca atunci când speri și nu se întâmplă nimic sau ca atunci când, fără fapte, se sparg de ziduri… Nu mai sunt, nu mai exista, nu-ți mai fac niciun rău… Dar nici bine, căci le auzi, le ignori, le uiți… Și nu mai au putere!

Ali

Please follow and like us: