De-ar fi, din rai să fur

De-ar fi, din rai, o bucată să fur,
În sânul meu alb să o ascund,
Pe buze s-o preling
Şi în pieptul tău să o plantez,
Cu raze de zâmbet să o mângâi,
Lacrimi de crini să o ud
Şi cu admiraţie să o alint.

De-ar fi, din rai, o bucată să fur,
Curcubeul ar veni s-o caute,
Zburând peste câmpii de dor
Şi păduri de iubire.
Peşterile de cristal, cutreierându-le,
în oceanul de lacrimi scufundându-se.

De-ar fi, din rai, o bucată să fur,
În dar ţi-aş oferi-o,
Transformându-te din om, iubit, bărbat,
În raiul mult visat.

15621734_1381891575168211_9153031581913575530_n

Ştii natura?

Ştii mirosul acela de pădure udă şi culoarea de frunză descompusă?
Ştii gândul vederii primei crenguţe cu muguri şi vocea zurlie a apei de munte?
Ştii floarea albă ce drumul ţi-l încântă,
piatra ce povestea revederii ţi-o desenează cu muşchii verzi ai copacilor.
Mmm..natura..o ştii?
Copacii cu freamătul frunzelor tinere de primăvară.
Auzi ploaia? Ce cânta în do major…?
natura

Vis

o lacrimă se rostogolește.

pe buzele uscate stau
iubirile uitate.

ma dezechilibrez.. și cad
Cad, în mări de surâsuri împrăștiate,
pe podeaua cu Îmbrățișări încrustate
Și cu gânduri șlefuite spulberate.

o promisiunea, un vis, un dulce avânt
îmbietor și tandru,
încununat cu vocea lui,
liniștea mi-o-aduce.
adorm.. adorm și visez…