Ce sunt eu în ochii lumii?

Ce sunt eu în ochii lumii?

Un ciob de sticlă, un chip de lut. O rază de soare ce încălzește obrazul celui drag sau vântul ce șoptește la ureche vorbe de suflet.

Sunt un stâlp puternic, în aparență, pe care ai crede că te poți sprijini când sufletul se umple de întuneric și care se dărâmă piatră cu piatră, reclădindu-se apoi din sărutările fiecărui cuplu de îndrăgostiți.

Sunt o floare de primăvară, un ghiocel. Un prevestitor al vremurilor bune.O floare firavă cu vise și planuri mari.

Sunt un om, un suflet, o fiică, soră, iubită, verișoară și cea mai bună prietenă. O călătoare cu suflet de copil ce se bucură de cele mai mărunte lucruri ale vieții.

Sunt o mică speranță, un zâmbet cu multe metale prețioase, sunt vocea acestui blog.

(more…)

Dincolo de tehnologie… – MINUTUL DE FILOSOFIE 16

Nu am mai scris de mult minutul de filosofie. Probabil pentru că am încetat pentru ceva timp să mă mai uit așa de mult la oamenii de pe stradă. Atunci când ies să mă plimb, pun accent mai mult pe stările mele interioare și pe natura ce s-a trezit la viață.

Dar universul a zis să încetez cu acest comportament și să redevin atentă și la oameni, așa că, astăzi am ieșit să mă plimb prin piață în căutarea salatei perfecte, proaspătă și suculentă, pentru stomăcelul meu.

Până să ajung la piața de legume, trec prin cea cu flori, pentru că de, am nevoie să îmi clătesc și eu ochii cu ceva culori puternice și frumoase, să îmi dea o stare pozitivă.

Mă plimb printre sutele de flori, una mai colorată decât alta și mă decid să cumpăr câteva petunii care să îmi fie companioane în demersul articolelor mele.

(more…)

Cuvinte din mâl – MINUTUL DE FILOSOFIE 14

Stau de câteva ore uitându-mă în cutia asta neagră, cutia asta în care îmi petrec cel mai mult timp făcând strategii, grafice și spunând lucruri din suflet pe diferite pagini pe care le dețin. Asta e meseria mea. Îmi place și mă împlinește. Chiar dacă, peste zi simt oboseala, știu că merită din plin.

E târziu și tare aș vrea să mă întind în pat, să îmi las capul greu, plin de gânduri să se cufunde în perna mea pufoasă. Îmi amintesc, însă, că trebuie să apari de la serviciu, așa că mă ridic fericită de la laptop și îți pregătesc masa.

Pregătesc tot ce găsesc bun, știind că vii mereu nervos și frustrat de la locul tău de muncă. Pregătind masa, fericirea mea începe să se dărâme, știind că trebuie iar să te ascult cum te plângi de fiecare coleg al tău, de șeful nesimțit și cât de nemulțumit ești de viața ta, iar mai apoi să arunci vorbe grele în relația noastră.

(more…)

Tu după ce alergi? – MINUTUL DE FILOSOFIE 11

București, bine te-am regăsit!

Acum, parcă ești mai colorat decât ultima dată. Acum, parcă oamenii sunt mai zâmbitori, mai drăguți, mai colorați.

Oare numai eu văd asta? Sau poate m-am schimbat?

Mi-am lăsat sufletul în voia vântului deja de 3 luni și a avut el grijă să mi-l coloreze în galben, ruginiu, în culorile toamnei.
Mă urc în autobuz. Sunt mai descurcăreață acum. Știu exact cu ce autobuz să merg si unde să mă duc.

(more…)

Conversații cu un fulg

Sunt în bucătărie, în bucătăria apartamentului din București. Mă pregătesc să gătesc o supă cremă. Pun toate legumele la fiert și mă gândesc că ar merge bine cu ceva crutoane. Nu mai stau pe gânduri, tai pâinea și o pun la cuptor cu mirodenii. În bucătăreala mea îmi atrage atenția Read more…